Miscare si repaus

E incredibil cum, atunci cand o relatie se incheie, ramai cu o gramada de timp liber. Prima gura de libertate e proaspata, ti se pare meritata, e ca si cand ai invata sa respiri din nou pe cont propriu. Poate inainte iti plangeai de mila ca nu ai timp si acum ti se pare foarte tare sa ai atata timp liber. E misto, ce sa zic, pana cand realizezi ca trebuie sa gasesti cu ce sa il umpli :))

Depinde foarte mult ce fel de persoana esti – tot timpul dependent de cineva sau mai degraba independent de la natura – in functie de asta iti va fi ori incredibil de greu ori suportabil chinul re-obisnuirii cu notiunea de a fi si de a face lucrurile de unul singur. Lasam deoparte motivele despartirii, ca a fost de comun acord sau nu etc – mai conteaza si astea, dar nu despre asta e vorba.

In loc sa stai pe canapea ca un cartof – poate iti e cunoscuta notiunea de “potato couch” – incearca, mai bine, sa gasesti activitati utile si placute care sa iti ia gandurile negre sau macar sa te faca sa uiti de ele pentru un timp. Pe mine m-au ajutat urmatoarele:

  1.  Mersul la sala. In principiu, merg de doua ori pe saptamana, cand e posibil chiar si de trei ori, si petrec intre 1-2 ore, in functie de timpul disponibil. Nu ma duc acolo pentru “minunatii” barbati musculosi – mi se par infumurati si superficiali – merg pentru efort fizic, modelare corporala si miscare.
  2. Cumparaturile. Asta nu inseamna sa pleci cu bratul plin de sacose din primul magazin in care intri, ci sa nu iti refuzi micile placeri – un produs cosmetic, o geanta, o ciocolata, ceva care iti face placere si se incadreaza in buget.
  3. Cititul. Pentru asta trebuie sa gasesti o carte care sa-ti faca placere sa o citesti. Daca, de regula, cititul iti provoaca somnolenta nu o folosi decat in cazuri extreme – insomniile :)) mai bine mergi la un film bun daca cititul nu e pentru tine 😉
  4. Plimbarile. Sunt destul de placute daca esti o persoana careia ii place sa iasa din casa. Pentru mine sunt o adevarata binecuvantare – sa ies in aer liber, sa ma bucur de adierea vantului, de mirosul florilor… Viata e frumoasa asa simpla cum e. Si ce ne mai place sa o complicam cateodata…
  5. Dansul. E o metoda foarte buna de a te destresa daca, bineinteles, iti place sa dansezi. Eu “vizitez” un local in care se danseaza cam de doua ori pe luna si ma simt bine. Pentru mine, dansul e o metoda foarte frumoasa de a ma exprima liber.
  6. La o cafea. Pentru asta mai ai nevoie si de prieteni 😀 putem inlocui cafeaua cu orice iti face placere sa bei, cafeaua e doar cu titlu de prezentare 😉 ce altceva putea sa scrie o pasionata bautoare de cafea ca mine? Ideea e sa iesi in oras cu prietenii, sa vorbiti, sa va simtiti bine si sa mai uitati de griji/nevoi/serviciu si altele.
  7. Practicarea unui sport. La mine asta urmeaza la vara si o sa vad spre ce ma orientez, fie si ocazional. Parca tot as juca o partida de volei ca-n vremurile bune 😀
  8. Mersul in vacanta. Munte, mare, departe, aproape, o escapada e intotdeauna binevenita. Eu deocamdata doar visez la momentul in care picioarele o sa-mi atinga apa sarata si privirea o sa-mi cuprinda intinderea nesfarsita… Mi-e dor de tine, mare albastra!
  9. Traieste clipa! Aminteste-ti cum e sa te bucuri de fiecare zi fara sa iti faci planuri, sa iei totul asa cum se desfasoara, fara sa te impotrivesti, fara teama, fara regrete. Ar fi ideal asa, nu? Sa te bucuri de fiecare zi ca si cand ar fi ultima.
  10. Iubeste-te. Esti minunat/a asa cum esti, cu tot cu defecte si cine spune altceva nu merita sa te aiba in preajma nici macar o clipa. Ai grija de tine, de corpul si sufletul tau, fii optimist si lucrurile bune nu vor inceta sa apara! Accepta-te si iarta-te, cu totii suntem oameni si gresim, iar faptul ca ne judecam aspru de cele mai multe ori ne fac sa avem regrete si stim cu totii ca emotiile negative nu sunt benefice pentru sanatate.

Miscare si repaus. Miscare fizica si repaus sufletesc. Despre asta e vorba in titlu. Felul in care simt imi afecteaza modul in care gandesc, iar modul in care gandesc imi influenteaza viata. Poate o sa am curaj sa detaliez intr-o buna zi si o sa am si exemple, nu doar teorie. Am primit schimbari pe care mi le doream cu ardoare, schimbari care mi-au schimbat viata si modul de a gandi, schimbari pe care le-am cerut si chemat in fiecare zi in mintea si sufletul meu pana cand ele au devenit realitate. Si ele continua! Si simt in mine o curgere nesfarsita de stare de bine… Ma simt bine pentru prima data in viata.

Eat, pray, love – mananca, roaga-te, iubeste

 Asta seara m-am uitat la filmul sus-mentionat si am realizat ca tot ceea ce cautam noi oamenii un viata este un singur lucru – echilibrul. Fie ca e vorba de credinta in Dumnezeu sau de faptul ca-ti inseli sotul, de casatorie sau divort, totul se rezuma la un singur lucru – cautarea unui echilibru. Iar ca sa-l gasim fiecare dintre noi recurgem la metode mai mult sau mai putin ortodoxe, crezand ca daca facem ceva diferit ne vom simti mai bine. La sfarsit, suma experientelor traite ne va face sa credem ca ne-am schimbat, ca ne-am gasit locul si odata cu acesta si echilibrul. Cam despre asta e vorba in film.

Ce pacat ca nu suntem americani sa ne permitem sa divortam cand vrem, doar sa iesim pe usa si sa ne cazam in ce parte a lumii avem chef! Si asta fara sa ne pese de cineva!

Noi inca mai tinem la traditii si la moralitate, nu m-am hotarat inca daca e de bine sau de rau. Intr-adevar, e foarte comod sa faci ce-ti place, insa de putine ori in viata ajungem la acest rezultat. De ce? Pentru ca nu prea mai ramane timp dupa ce scadem slujba, pregatirea mancarii, mancatul si dormitul. Sau mai rau, avem destul timp, dar nu avem slujba. Avem restaurante, dar nu ne permitem sa intram decat o data la nu stiu cat timp, si din acest motiv ne confruntam, in special noi, fetele, cu problema pregatitului mancarii, care daca nu este facuta asa cum trebuie (din lipsa de timp sau prea multa oboseala) riscam sa ne fie turnat in cap un torent de „blagoslovenii” (cu tot cu mancare) de catre persoana care se presupune ca ne iubeste, „partenerul de viata”.

Si mai e si rutina. Bineinteles ca te saturi la un moment dat sa faci acelasi lucru in fiecare zi – slujba, mancare, dormit. Pana si iesitul in oras si-a pierdut farmecul – aceleasi locuri, aceiasi oameni. La un moment dat ti se ia de reprosuri, de vinovatie, de certuri, te saturi sa nu te inteleaga nimeni, iti doresti sa nu mai existe nici facturi, nici bani, nimic. Dar nici macar nu poti sa te plangi de toate astea pentru ca toti cei din jurul tau ti-au luat-o inainte. Nu poti decat sa oftezi si sa speri ca maine va fi mai bine. Si daca ai noroc, iti mai iei cate un concediu pe la mare sau la munte, relaxandu-te.

Intotdeauna se da o lupta intre ceea ce trebuie sa faci si ce vrei sa faci, iar din lupta asta nimeni nu iese invingator sau invins pentru ca, in final, nu esti decat tu. E atat de usor sa-i asculti pe ceilalti cum se vaicaresc, atat de usor sa te identifici cu ei… si totusi tu trebuie sa fii cel care spune „trecem si peste asta”.

Pe noi, ascultatorii, cine ne mai asculta?

Cum ramane cu placerea de a trai, „dolce farniente”?